oradeaheritage.ro
În anul 1902 arhitectul Ferenc Sztarill (1859–1943) a demarat construcţiile unei case de raport cu două etaje, la intersecţia Pieţei Ferdinand cu strada Teatrului. În stil neogotic cu elemente secession, cu frontoane înalte şi contururi curbate, Palatul Sztarill avea la etaje apartamente de închiriat, iar la parter cafeneaua EMKE, ce avea să devină preferata scriitorilor şi ziariştilor vremii.
Cafeneau EMKE
Presa vremii relata despre evenimentul de deschidere a cafenelei: cafeneaua este amenajată în „jungend stil”, pereții sunt decorați cu picturi murale și cu oglinzi. Interiorul cafenelei cu decorațiunea ușor secession este excitant – relata presa,- pare luxuriant dar este primitor. Specialitatea acestuia era balconul la mezanin cu multe separeuri.
Chiriașii cafenelei au acordat atenție deosebită clienților, ceea ce nu este de mirare, întrucât în Piața Regele Ferdinand (Bémer) era mare concurență între cafenele, fiecare cu o clientelă proprie și cu oferte speciale: Royal, Pannónia, Elitul și Astoria.
Pe lângă sala de billiard și sala pentru jocuri cu cărți, la etaj a fost deschis un club exclusivist, loc de întâlnire pentru personalitățile orădene, numit „Castelul bufniței”. În perioada interbelică o vreme aici a funcționat clubul ziariștilor. La parter, în cafenea, și-au dat întâlnire literații și jurnaliștii din oraș. A fost locul preferat a poetului Ady Endre, pe terasa EMKE a luat ființă asociația literară „a Holnap” (societatea „Mâine”), dând o nouă direcție modernă literaturii de atunci.
Seara, după terminarea spectacolelor de teatru, protipendada Oradiei intra la EMKE la o gustare rece și o băutură selectă, bufetul lor fiind renumit în oraș. Solistul cânta la vioară, sau orchestra cânta chiar în fața Astoriei, iar pentru cei care locuiau departe era disponibil un automobil pentru a se întoarce acasă.
Din bogata decoraţie de odinioară realizată în stil secesssion s-au păstrat doar câteva elemente. Intrarea ce se deschide pe colţul edificiului conduce în sălile fostei cafenele. La stânga şi la dreapta se află câte o sală alungită, în centru fiind plasată scara spiralată ce are acces spre mezanin. Ambele săli sunt prevăzute cu galerii curbate, sprijinite de stâlpi masivi, care iniţial erau decorați cu oglinzi şi lambriuri din lemn. Tavanele de la parter şi de la mezanin sunt decorate cu stucaturi ce reprezintă motive florale stilizate, caracteristice stilului secession.
Din cartea regretatului istoric Liviu Borcea aflăm că „pe terasa din faţa restaurantului cafenea au zăbovit celebrităţi ale condeiului sau penelului precum Ady Endre, Octavian Goga, Zaharia Stancu, iar în anii de după ultimul război, Ovidiu Cotruş, Gheorghe Grigurcu, Alexandru Andriţoiu şi Radu Enescu.






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu